Pentru ce am plătit banii? Statul a colectat 2,8 mld. lei din acciza de 7 eurocenţi pe carburanţi, dar a livrat ZERO kilometri de autostradă

Într-un an de la introducerea accizei de 7 cenţi pe litru, lucru care a dus peste noapte la scumpirea carburanţilor cu 7%, în buzunarele statului au intrat 2,8 miliarde de lei (circa 630 de milioane de euro).

Banii trebuia să fie folosiţi pentru infrastructură, dar la un an de la aplicarea ta­xei care a generat cea mai ma­re scumpire peste noap­te a carburanţilor, şoferii din Ro­mâ­­nia merg aproximativ pe aceleaşi drumuri.

„Încasările aferente măsurii de ma­jo­rare a nivelului accizei cu 7 euro­cenţi introdusă la benzină şi motorină, pen­tru perioada 1 aprilie 2014-31 mar­tie 2015, au fost de 2.838,4 mil. lei din care 2.289,0 mil. lei încasări din accize şi 549,4 mil. lei încasări din TVA“, au declarat reprezentanţii Ministerului Finanţelor, răspunzând unei solicitări adresate de ZF la finalul lunii aprilie.

În noiembrie 2013, premierul Victor Ponta spunea că banii din acci­za de 7 cenţi pe litru vor fi vărsaţi în Fon­dul spe­cial pentru marile proiecte de in­fra­struc­tură rutieră. Tot la finalul anu­lui 2013, fostul ministrul al trans­por­tu­rilor, Dan Şova, spunea că „taxa de 7 euro­cenţi merge în bugetul De­par­ta­­men­tului de proiecte de infra­structură pe auto­străzi şi drumuri naţionale. Aceas­tă taxă s-a pus pentru a se finanţa auto­străzi şi dru­muri naţionale“, dădea asigurări Şova.

În vara anului trecut însă, în scan­da­­lul legat de sustenabilitatea măsurii re­du­cerii CAS, premierul a admis că ba­nii din taxă nu merg pe autostrăzi, ci pen­tru aco­perirea deficitului bugetului de pensii.

„Strict ca sustenabilitate – m-am ui­tat încă o dată pe toate datele – avem anual o încasare suplimentară de 2,6 mi­liar­de din creşterea accizei, 1,5 mi­­liarde din taxa specială pe con­struc­ţii şi, am ve­ri­ficat şi acum, faţă de anul trecut, la ve­ni­turi curente, pe primele şase luni avem 3 miliarde de lei în plus.

Deci, dacă e vor­ba de conta­bilitate, acoperim con­ta­bil (scă­­­derea CAS – n. red.), doar că eco­no­mia nu e doar contabilitate, mai e şi un pic de minte care uneori lipseşte la cel mai înalt nivel“, spunea Victor Ponta în vara lui 2014.

Introducerea accizei suplimentare pe carburanţi a făcut parte dintr-un veri­tabil „meniu“ de noi taxe conce­pu­te de guvernul Ponta, printre care s-au numărat cea pe construcţii speciale sau creşterea rede­venţelor pentru resurse, cu excepţia celor pentru petrol şi gaze.

„Introducerea accizei a avut un efect negativ asupra consumului de carburanţi. Această taxă a fost introdusă într-un moment în care consumul creştea şi, deşi nu există o bază de comparaţie, este posibil ca încasările din creşterea consumului să fi fost mai mari. Sunt aproape convins că am fi avut o creştere“, spune analistul economic Laurian Lungu.

Imediat după introducerea acestei accize, carburanţii s-au scumpit cu 7%, România fiind propulsată în topul celor mai scumpe ţări europene pentru a face un plin. Acest lucru i-a făcut pe transportatori să se ducă să alimenteze peste graniţe, iar acest lucru este încă valabil.

„Nu cred că veţi găsi un camion cu plinul făcut care să iasă din România spre Ungaria. Plinul se face acolo“, a spus Radu Dinescu, secretar general UNTRR, Uniunea Naţio­nală a Transportatorilor Rutieri din Ro­mânia.

În plus, introducerea accizei în com­bi­naţie cu taxa pe construcţii speciale, aşa-nu­mita taxă pe stâlp, a avut un efect nega­tiv asupra investiţiilor.

Astfel, anul trecut in­vestiţiile străine au fost de 2,4 miliarde de euro, în scădere faţă de nivelul de 2,7 mi­li­arde de euro din 2013. Mai mult, cheltuielile de capital, adică sumele pe care statul le ba­gă în economie, s-au redus şi ele cu aproape 5%, până la 17,1 miliarde de lei în 2014.

Deşi banii din acciza de 7 cenţi trebuia să se ducă într-un fond destinat infra­structurii, niciun kilometru nou de auto­stradă nu a răsărit din impozitarea supli­mentară a carburanţilor.

„Conform prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, modi­ficată şi completată, „veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsoriză­rilor, care au stabilite destinaţii distincte“, au mai spus reprezentanţii Ministerului Finan­ţelor. „Aceşti bani nu se duc într-un anumit cont, se duc într-o găleată imensă, iar apoi sunt împărţiţi. Am văzut că nu s-au făcut autostrăzi, iar nivelul investiţiilor s-a redus. Problema este că a fost un mesaj negativ şi acest lucru este cel mai periculos. Cu astfel de măsuri poţi submina încrederea în econo­mie“, este de părere Lungu.

Potrivit informaţiilor disponibile, pentru a construi un kilometru de autostradă în România sunt necesare investiţii de circa 5-6 mi­lioane de euro. Astfel, cu cele 630 de milioane de euro încasate din acciză plus TVA se puteau construi circa 125 de kilometri de autostradă.

Anul trecut, s-au dat în funcţiune 50 de kilometri de austrostradă, dar 85% din valoarea acestora a fost acoperită din fonduri europene. În cazul transportatorilor însă, statul s-a angajat să restituie 4 din cei 7 cenţi, sumă care urma să fie achitată trimestrial. În România se consumă circa 5,8-6 milioane de tone de carburanţi anual, cea mai mare parte, adică aproape 75%, fiind realizată pe segmentul de retail, restul fiind segmentul comercial. Potrivit site-ului Ministerului Finaţelor însă, până în acest moment au ajuns înapoi la transportatori circa 4,8 milioane de lei din restituirea accizei plătite. De altfel, la începutul lunii mai, marii transportatori chiar spunean că deşi au depus toate documentele pentru returnarea supraaccizei la motorină, nu au primit niciun ban, însă statul impozitează suma ca şi cum ar fi fost încasată.

„Banii nu s-au întors“, a mai spus Radu Dinescu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2015.