Neincluderea autostrăzii Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş din programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România şi înlocuirea acesteia cu un tronson Bacău – Braşov a îndepărtat Iaşul cu 200 de kilometri de vestul Europei.
Ignoranţa şi încăpăţânarea politicienilor care au încropit Master Planul de Transport (MPT) au îndepărtat Iaşul cu peste 150 de kilometri de Europa Occidentală. Scoaterea autostrăzii Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş din programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România şi înlocuirea acesteia cu un tronson Bacău – Braşov nu este văzută cu ochi buni de transportatori, companii exportatoare sau politicieni locali. La o simplă verificare a traseelor prin instrumentul online Google Maps se poate vedea că tronsonul propus de Guvernul PSD în Master Plan pentru a lega Transilvania de Moldova nu oferă avantaje la fel de consistente ca planul ieşenilor de a se apropia de vestul Europei. Transportatorii ieşeni care fac săptămânal curse internaţionale spre vest susţin că, în cazul în care s-ar construi o autostradă prin Braşov, nu ar folosi-o deoarece şi-ar mări considerabil distanţa şi perioada de parcurgere. Concret, distanţele parcurse până în Budapesta, „poarta” către ţările vest – europene, se încadrează între 800 şi 850 de kilometri. Spre exemplu, prin Borşa, Google Maps arată o distanţă de 826 kilometri, iar prin Oradea – Debrecen 823 kilometri. Dacă transportatorii care au ca punct de plecare Iaşul vor dori să folosească autostrada Bacău – Braşov, distanţa s-ar mări până la 1.005 kilometri. Nici măcar argumentul ministrului Transporturilor, social democratul Ioan Rus, potrivit căruia tronsonul de autostradă Bacău – Braşov va apropia capitala Moldovei de Bucureşti, capitala României. Google Maps arată că pe actualul traseu, prin Vaslui, pe DN 24, ieşenii parcurg o distanţă de 387 kilometri, în timp ce dacă ar folosi viitoarea autostradă distanţa ar creşte până la 513 kilometri.
Ce spun transportatorii
Transportatorii ieşeni, în frunte cu fostul democrat liberal Vasile Toma, în prezent consilier judeţean PSD, susţin că avantajele pe care le oferă autostrada inclusă acum în MPT sunt net inferioare celor pe care le-ar oferi autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş. La începutul acestei săptămâni, Federaţia Operatorilor de Transport din România a remis un comunicat prin care solicita includerea autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş în MPT deoarece va genera mult mai multe locuri de muncă şi va conduce la creşterea exporturilor şi a turismului. „Comunicatul a fost trimis de la Iaşi, dar în numele FORT. În primul rând, Guvernul trebuie să conştientizeze că autostrada pe care noi ne-o dorim va fi construită din fonduri europene. Apoi, nu ştiu ce este mai avantajos, să fim mai aproape de Vest şi de investitorii de acolo sau de capitală? Acum avem un durm către Bucureşti, chiar mai scurt decât cel prin Braşov, şi care se prezintă într-o stare destul de bună. Nu cred că este imperios necesar acest tronson de autostradă, aşa cum este cea prin Târgu Mureş”, a spus Vasile Toma, vicepreşedinte FORT. Un alt membru FORT, patronul firmei ieşene de transport Fya Trans, Paul Arcip, spune că nu vede ce avantaje majore ar putea aduce autostrada Bacău – Braşov, comparativ cu beneficiile aduse de Iaşi – Târgu Mureş. „Bacău – Braşov nu prea ajută pe nimeni. În cazul autostrăzii Iaşi Târgu – Mureş oferă avantaje tuturor judeţelor din regiunea de nord – est, pentru că asigură legături atât cu Europa de Vest, cât şi cu Republica Moldova. În prezent se foloseşte un traseu prin Gura Humorului – Câmpulung, e destul de bun, dar o autostradă Iaşi – Târgu Mureş ne-ar ajuta mult”, a spus Paul Arcip.
Argumentele unui economist bine cotat
Un sprijin important pentru construcţia autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş l-a oferit şi economistul şef al BCR, Radu Crăciun, care consideră că o autostradă care să lege Moldova de Transilvania trebuie să fie „o prioritate zero”. „Moldova este cea mai subdezvoltată regiune a României, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media naţională. În condiţiile păstrării izolării geografice a Moldovei pe direcţia vest-est, decalajul de dezvoltare între această zonă şi restul ţării se va majora, făcând ca ea să fie subvenţionată din ce în ce mai mult de celelalte regiuni mai dezvoltate, iar flancul de est al României să rămână depopulat, demoralizat şi slab industrializat. Miza este însă mai mare decât atât”, a spus Radu Crăciun pentru Ziarul Financiar, menţionând că Moldova ar putea forma alături de Republica Moldova, din punct de vedere economic, “o zonă de sărăcie lărgită, ţinută în spate de Transilvania şi Bucureşti”. De aceeaşi părere este şi deputatul PMP Petru Movilă, unul din susţinătorii acerbi ai acestui proiect, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Cristian Adomniţei şi alţi parlamentari ieşeni. “Acest proiect al autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş este unul comun cu Republica Moldova pentru că de la Ungheni ar urma să fie continuat în Basarabia prin Palanca şi Chişinău. La ultima dezbatere pe această temă, de săptămâna trecută, la Piatra Neamţ, am spus că Republica Moldova ar trebui să includă acest tronson de autostradă în master planul lor de transport. Am solicitat această continuitate a proiectului chiar printr-un document pe care l-am trimis recent către Guvernul Republicii Moldova. Moldovenii pot şi trebuie să facă lobby pentru ca acest proiect să se materializeze deoarece avantajele pe care le avem noi, moldovenii din România, le au şi moldovenii din Republica Moldova”, a declarat, ieri, Petru Movilă.
Praf în ochi?
Încercând să liniştească puţin vâlva creată de susţinătorii autostrăzii prin Târgu Mureş, Executivul a anunţat recent că ar putea construi această autostradă fără să o inclusdă Master Planul de Transport. Guvernul a transmis Comisiei Europene o listă cu peste 200 de proiecte în valoare de 62,5 miliarde euro ce vor fi finanţate printr-un mecanism iniţiat de preşedintele Claude Junker. Cel mai mare proiect din România vizează tocmai o autostradă Iaşi – Borş care ar urma să lege oraşe ca Oradea, Zalău, Cluj – Napoca şi Târgu Mureş, iar valoarea ar fi de 7,5 miliarde euro. Totuşi, şansele de a primi aceşti bani sunt extrem de mici, având în vedere faptul că statele membre UE au cerut 500 de miliarde de euro dintr-un total “garantat” de 21 miliarde euro pe mecanismul de finanţare al lui Junker.
Sursa articolului:
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/motivele-pentru-care-autostrada-iasi-a-targu-mures-e-necesara-ca-aerul–82515.html
