Idei din inchisoare pentru promovarea Iasului. Relu Fenechiu, aflat in detentie la Penitenciarul Vaslui transmite cateva sfaturi autoritatilor apreciind ca acestea vor avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii orasului nostru. Atragerea de personalitati europene dar si luarea unor masuri economice menite ar incuraja afacerile, sunt cateva dintre ideile pe care Relu Fenechiu le-a acordat intr-un interviu in EXCLUSIVITATE postului Tele M.
Cititi mai jos interviul integral:
Tele M: Ce a câștigat și ce a pierdut Iașul prin actualul Master Plan general de Transport? Al cui este meritul/vina?
Relu Fenechiu: Noua variantă a Master Planului general de Transport este una mult îmbunătățită față de cea anterioară, dar mai are multe lacune și greșeli strategice.
Pentru Moldova, marele câștig îl reprezintă introducerea autostrăzii Iași-Târgu Mureș și a dezvoltării aerogării ieșene ca aeroport internațional care să deservească regiunea Nord Est.
Cred că am fost primul om politic care a criticat cu argumente și soluții prima variantă a Master Planului, chiar dacă eram în închisoare.
Am trimis acel material tuturor parlamentarilor din Moldova, președinților de Consilii Județene, primarilor de municipii și orașe și decidenților din cadrul administrației, precum Primul Ministru, Ministrul Transporturilor și chiar Președintelui.
Am primit multe mulțumiri și felicitări de la destinatarii materialului și am văzut că, pe de-o parte, a fost folosit în dezbaterile publice, iar, pe de altă parte, soluțiile prezentate de mine au fost preluate în Master Plan și au schimbat semnificativ în special abordarea finanțării.
Eu cred, însă, că actualul Master Plan nu va fi agreat la Bruxelles și va fi returnat pentru modificări.
Vreau să fac doar câteva constatări.
1. Uniunea Europeană a pus la dispoziția statelor membre programul Connecting Europe Facility (CEF). România are aproximativ 1 miliard de euro la dispoziție până în 2016. Dacă consumă aceste fonduri, are posibilitatea de a solicita suplimentarea sumelor din banii necheltuiți de alte state. Dacă nu cheltuie acești bani, vor fi pierduți. Tronsonul Ungheni-Pașcani sau chiar Ungheni-Târgu Neamț ar putea fi finalizat din fondurile CEF. Asta ar însemna însă ca lucrările să fie începute cât mai repede.
2. Este o poveste că un drum expres poate fi transformat ușor în autostradă. Există însă posibilitatea construirii unei autostrăzi în două etape. Asta înseamnă că proiectul se va face pentru varianta definitivă a autostrăzii, dar se va avea în vedere că în prima etapă se va construi doar un sens.
Acolo unde situația o cere, în special la poduri și viaducte, vor fi construite de la început ambele sensuri. Odată cu creșterea traficului, va fi construit și celălalt sens.
De asemenea, porțiunile ce nu necesită costuri ridicate vor putea fi construite pe ambele sensuri încă de la început.
3. Cred că Uniunea Europeană (UE) va solicita României să prioritizeze și vechea rută a „Coridorului 9”, care ar traversa țara dinspre Grecia spre țările baltice și care are un rol strategic. Acest coridor cuprinde și porțiunea București-Pașcani-Suceava, care ar fi foarte importantă pentru Moldova.
4. Nu este luată în considerare ca posibilă sursă de finanțare pentru autostrăzi Taxa de Utilizare a infrastructurii pentru Traficul Greu, taxă existentă în toată Europa și care va fi, cu siguranță, obligatorie și în România. Neplata acestei taxe reprezintă o concurență neloială a transportatorilor rutieri în fața transportului feroviar.
Realist vorbind, când am putea merge pe autostradă de la Iași până în Ungaria?
Dacă s-ar aplica soluțiile de finanțare propuse de mine, dacă prin procedura de achiziție s-ar lăsa la latitudinea constructorului decizii privind soluții constructive alternative și dacă s-ar lucra în ritmul în care s-a lucrat la Aeroportul Iași, am putea avea autostrada la sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire (cu un singur sens pe anumite porțiuni din tronsonul Târgu Neamț-Târgu Mureș).
Așa cum văd eu că se mișcă lucrurile, însă, cred că vom fi norocoși dacă vom avea această autostradă în următorii 10 ani.
Cum vedeți evoluția business-ului în Iași? Poate suplini aeroportul handicapul momentan al lipsei autostrăzii?
Nu a existat niciodată o strategie coerentă privind dezvoltarea business-ului în Iași. Am văzut strategii de dezvoltare și analize economice, dar care au fost mereu ultra-teoretice și fără să fie urmate de acțiuni de materializare a acestora. Fără a mă erija într-un mare vizionar, am încercat de mulți ani să deschid ochii decidenților politici cu privire la unele acțiuni obligatorii pentru ca angrenajele economice să poată funcționa la Iași și în Moldova.
Proiectul autostrăzii „Est-Vest” a fost lansat de mine încă din anul 2002. Am fost luat în râs. Se vorbea de „autostrada din capul lui Fenechiu” ca despre o utopie. După 13 ani, vedem cât de necesară era și cât ne costă întârzierea ei.
Din 2007, am susținut proiectul dezvoltării Aeroportului Internațional Iași. Chiar dacă conducerea Consiliului Județean era în opoziție, am alocat bani pentru începerea lucrărilor. Zece milioane de euro, care nu au fost cheltuiți.
Au urmat, apoi, patru ani de Simirad și PDL, în care ni se spunea că Iașul nu are nevoie de o pistă nouă și că o putem repara pe cea veche. Ne-am bătut cu ei, nu i-am lăsat să-și bată joc de proiect, iar în iunie 2012, când PNL a câștigat președinția Consiliului Județean, ne-am apucat de treabă! Ați văzut că se poate?
Acum, aici, unde am foarte mult timp, studiez variante de dezvoltare.
Nu putem aștepta autostrada, dar trebuie să luăm în calcul că ea va exista. Iașul poate fructifica câteva oportunități:
• poziția geostrategică de graniță de est a UE
• posibila aderare a Republicii Moldova la UE
• potențialul universitar și medical
• potențialul specialiștilor în tehnici de vârf.
De aici trebuie pornit pentru dezvoltarea business-ului în viitor. Faptul că strategiile de până acum au fost proaste se vede din situația mediului de afaceri de astăzi. Insolvențele și lichidările sunt tot mai frecvente, iar viitorul nu sună bine pentru multe companii.
Lucrez acum la un material pe care îl voi intitula „Ingineria avansată – soluție strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii de Nord Est” și la alte câteva materiale în care voi prezenta o parte din ideile mele cu privire la posibilitățile de dezvoltare a afacerilor și metode de susținere a mediului de afaceri.
Ce proiecte publice realizabile în următorii cinci ani ar putea ajuta economia Moldovei să recupereze cât de cât distanța față de București și Ardeal?
Cele mai importante sunt, desigur, autostrăzile care să lege Moldova de Ardeal și de București.
Materialul a fost publicat de Tele M.
