In prezentarea strategiei autostrazilor pentru anii ce urmeaza, ministrul Ioan Rus a prezentat si harta cu proiectele asa cum reiese ea in varianta finala a Master Planului General de Transport. Conform acesteia, incepand cu 2015 in Romania va avea in plan sa faca 725 km de autostrada, 184 de km de autostrada “fazata” [n.r. tronsonul Tg. Mures – Tg. Neamt] si 1.809 km de drum expres. Toate aceste proiecte ar urma sa costa aproape 28,7 miliarde de euro.
In ceea ce priveste proiectele de autostrada care au sanse sa se termine pana in anul 2017, Ioan Rus a enumerat o serie de tronsoane, unele care se afla in lucru si, intr-adevar se pot finaliza pana atunci, dar si altele care fie nu au nici macar studiul de fezabilitate inceput, fie au aparut peste noapte pe harta autostrazilor.
Astfel, Ioan Rus a precizat ca pana in 2016 vom finaliza Sibiu-Nadlac [n.r. in prezent sunt in lucru toate tronsoanele pe acest traseu], Cluj-Bors, fara tronsonul Mihaesti-Suplacu [n.r. un lot este in executie, un alt lot este in curs de licitare] si Cluj-Tg Mures [n.r. de fapt este vorba de Campia Turzii – Tg. Mures, tronson scos la licitatie ce urmeaza sa fie atribuit in lunile ce urmeaza.
Din ciclul “In doi ani terminam autostrazi care abia au aparut pe harta”
Dupa aceste proiecte, insa, firul logicii se rupe. Conform ministrului, tot pana in 2016 ar urma sa fie gata Sibiu – Brasov si Brasov – Bacau [n.r. realizarea Studiilor de Fezabilitate in ambele cazuri a fost scoasa la licitatie, dar contractul nu a fost atribuit. De la SF pana la contractarea lucrarilor mai e de asteptat]. In plus, conform calculelor estimative din MPGT, numai Brasov – Bacau ca autostrada ar urma sa coste 2 miliarde de euro, o valoare enorma pe care nu avem de unde sa o acoperim, cel putin nu in urmatorii opt ani.
Si la final, tot conform ministrului, in 2016 ar trebui sa fie gata si drumul expres Targu Mures – Fagaras, un proiect total nou, neprezentat pana acum in MPGT, practic rasarit pe harta peste noapte. Pe harta prezentata la conferinta se precizeaza ca in prezent este pregatita documentatia de scoatere la licitatie a Studiului de Fezabilitate, nici vorba de o finalizare a constructiei pana in 2016 sau chiar 2017.
Master Planul General de Transport trebuie adoptat printr-o lege si printr-un consens politic intre toate partidele
In ceea ce priveste varianta finala a Master Planului General de Transport, documentul de capatai pentru infrastructura tarii pana in 2030 si in baza caruia vom putea accesa fondurile europene in perioada 2014 – 2020, Ioan Rus a declarat ca acesta va fi prezentat in luna februarie comisiilor de transport din Parlament pentru ca apoi acesta, impreuna cu planul de implementare a proiectelor, sa fie adoptate printr-o lege.
Premierul Ponta a precizat ca Master Planul pe Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani intre toate fortele politice, altfel nu are rost ca expertii Ministerului Transporturilor sa se apuce de treaba, deoarece va fi un esec in lipsa garantiilor pe termen lung.
Autoritatile renunta la ideea schimbarii coridoarelor TEN-T Core si Comprehesive intre ele pe teritoriul Romaniei
Fata de informatiile prezentate la ultima dezbatere publica pe baza componentei rutiere din Master Planul general de Transport , autoritatile romane au precizat ca intentia Romaniei de a incerca sa schimbe coridoarele TEN-T Core si Comprehesive intre ele pe teritoriul tarii nu se va mai materializa si ca noua strategie de autostrazi va continua pe actuala harta TEN-T Core si Comprehesive din tara noastra.
Intrebat de HotNews.ro daca instantia de a schimba coridoarele intre ele se mentine, ministrul Rus a raspuns: “Deocamdata nu. Daca acum e “nu” si maine va fi tot “nu”, pana la urma va fi nu de tot”.
Reamintim ca in prima varianta a MPGT-ului prezentat public noile proiecte de autostarzi se suprapuneau pe coridoarele TEN-T Comprehesive (extinse/secundare), in timp ce drumurile expres din strategie se suprapuneau cu harta TEN-T Core (centrala/de baza). Astfel, Sibiu – Pitesti de pe Core era initial drum expres, in timp ce autostrazile Sibiu – Brasov, Brasov – Bacau erau pe Comprehesive.
Astfel, autoritatile anuntau ca vor incerca sa pluseze la Comisia Europene schimbarea coridoarelor intre ele la noi in tara, recunoscand ca acest proces va dura cativa ani.
Autostrazi si drumuri expres de 28 miliarde de euro: Avem fondurile europene, apoi un miliard la primarie, unul la prefectura , un factor de multiplicare si ne ies 30 de miliarde la final
In strategia autostrazilor si a drumurilor expres incepand cu 2015, autoritatile arata ca toate proiectele ar urma sa coste peste 28,6 miliarde de euro.
Practic, cei 725 de km de autostrazi planificate ar urma sa coste 10,6 mld euro, singura autostrada “fazata” din plan ar urma sa coste 2,94 mld euro, iar cei 1.809 km de drumuri expres ar urma sa coste 9,6 mld euro.
Ministrul Ioan Rus a detaliat ca Romania se bazeaza pe fondurile europene in cuantum de circa 1 mld de euro ramasi pe perioada 2007-2013 [n.r. pe care ar trebui sa ii absorbim integral pana la finalul acestui an] si 5 miliarde de euro pe noul exercitiu financiar 2014 – 2020 [n.r. o cifra care difera cu mult fata de cele 3,3 miliarde de euro detaliate in proiectul transmis de Romania la Bruxelles ].
La aceste fonduri s-ar mai adauga inca 1 miliard de euro adunati din acciza la carburant plus incasari mai mari din vanzarea rovinietei, autoritatile propunandu-si sa ia masuri pentru o mai buna colectare.
In plus, autoritatile se bazeaza pe inca circa 3 miliarde de euro din diverse proiecte realizate in concesiune sau parteneriate publice-private, asemanatoare cu celebrul Comarnic – Brasov care acum sta pe muchie de cutit si are sanse sa pice cu totul dupa peste doi ani de proceduri.
In total, potrivit explicatiilor ministrului Rus, Romania ar dispune de circa 10 miliarde de euro.
“Exista si sursa BEI, BERD, Banca Mondiala pe care nu le-am valorificat cum se cuvine”, a mai afirmat ministrul Transporturilor, facand referire la potentiale imprumuturi.
De restul pana la 28 de miliarde Ion Rus a incercat sa faca o paralela cu planul de investitii prezentat de presedintele Comisiei Europene Jean Claude Junker si a vorbit de un factor de multiplicare.
“Am vorbit cu domnul Valcov si trebuie sa gasim aranjamentele financiare necesare incat etapizand aceste 10 miliarde pe care i-am putea avea, asa cum programul Junker cu 30 de milioane se rostogoleste si face 300, si noi putem sa rostogolim 10 miliarde si sa facem 30 de miliarde 100%. Eu sunt extrem de optimist”, a spus Rus.
Cu toate acestea, explicatiile ministrului din prezentare, precum si raspunsurile oferite la intrebarile adresate de jurnalisti ulterior nu au convins asupra viabilitatii planului.
Pana una alta, cert este ca Romania se poate baza in urmatorii opt ani pe circa 3,3 miliarde de euro pentru rutier , daca ne uitam la detaliile defalcate din proiectul Programului Operational Infrastructura Mare, sau pe circa 5 miliarde de euro daca este sa luam in calcul declaratiile autoritatilor de la transporturi. Restul de sume, desi unele posibile, nu sunt batute in cuie.
