Politica fiscala a guvernului Ponta risca sa dea peste cap tot programul strategic de autostrazi

Postat pe 28 iulie 2015

​Adoptarea Noului Cod Fiscal ar urma sa duca la cresterea deficitului la 3,2% in 2016, ba chiar 4,6% daca sunt luate in calcul estimarilor si legea salarizarii si cheltuielile pentru aparare, potrivit Consiliului Fiscal. Un astfel de deficit ar pune practic frana strategiei rutiere din MasterPlanul de Transport recent acceptat de Comisia Europeana. Asta pentru ca nu s-ar mai putea aproba acea „clauza de reforma structurala” ce presupune o derogare de 0,5% din PIB/an pentru ca Romania sa se imprumute si sa construiasca prin mix de fonduri nu mai putin de sase autostrazi (823 km) si cinci drumuri expres (371 km). Intra in actiune, astfel, scenariul pesimist in care Romania va avea la dispozitie doar fondurile europene si cofinantarea nationala prin care sa se apuce sa faca doar autostrada Sibiu-Pitesti (116 km) pana in 2020 si sa termine santierele de autostrazi incepute, si neterminate inca la termen.

Doua scenarii: 1200 de km de autostrada si drum expres VS 400 km

Master Planul general de Transport (MPGT), documentul strategic cheie pentru infrastructura Romaniei pentru cel putin urmatorii 15 ani, a fost publicat in varianta finala si a fost acceptat de Comisia Europeana, dar cu doua scenarii de implementare pentru componenta rutiera:

Un scenariu pesimist in care Romania va face mai putine proiecte, bazandu-se doar pe banii europeni si cofinantarile nationale

Un scenariu optimist in care Romania sa faca mult mai multe proiecte, accesand imprumuturi externe care sa completeze fondurile existente.

Conditia – cheie pentru scenariul optimist este ca oficialii Comisiei Europene sa aprobe in cazul Romaniei o asa numita „clauza de reforma structurala „, adica derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani incapand cu 2017.

„Clauza de reforma structurala”

Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operationala din 2017, asa cum doresc oficialii romani de la Transporturi, „clauza de reforma structurala” presupune reforme majore in sistem, care sa aiba efecte bugetare pozitive directe pe termen lung si care trebuie puse in aplicare pe deplin. Totul insa intr-un cadru financiar bine stabilit si fara cresteri nesustenabile de deficit precum cele preconizate odata cu adoptarea Noului Cod Fiscal si a masurilor de taiere a taxelor si crestere a salariilor.

In varianta optimista, in care Comisia Europeana ar activa clauza de reforma structurala pentru Romania incepand cu anul 2017, tara noastra ar putea accesa imprumuturi externe de circa 8 miliarde de euro care sa completeze fondurile europene si bugetare la dispozitie pentru infrastructura rutiera pana in 2020. In acest scenariu, Romania ar avea planificat pana in 2020 realizarea a sase autostrazi (823 km) si a cinci drumuri expres (371 km), pe langa alte zeci de proiecte de reabilitari si variante de ocolire.

Neaprobarea „clauzei de reforma structurala” ar insemna haos pentru strategia autostrazilor in urmatorii cinci ani pentru ca banii europeni si de la bugetul national pe care Romania ii are abia i-ar ajunge sa termine proiectele incepute in trecut ce n-au fost finalizate inca si sa construiasca o singura autostrada: Sibiu – Pitesti. La asta se mai adauga si drumul expres Ploiesti-Buzau-Bacau si centura sud a Capitalei. Chiar si asa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indica un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit de undeva.

Estimarile pe anii urmatori dupa aplicarea noului Cod Fiscal: Deficitul va sari de 3% din PIB

Problema este ca activarea „clauzei de reforma structurala ” si implicit derogarea anuala de 0,5% din PIB este strans legata de evolutia deficitului national, deficit ce ar urma sa creasca semnificativ in urmatorii ani din cauza politicilor fiscale pe care guvernul le vrea adoptate. Vorbim despre adoptarea noului Cod Fiscal, a legii salarizarii si majorarea cheltuielilor de aparare, masuri ce ar duce deficitul national undeva peste 3% in 2016 potrivit estimarilor institutionale, peste limita acceptata in UE.

Surse avizate au explicat pentru HotNews.ro ca adoptarea noului Cod Fiscal va pune practic frana componentei rutiere din Master Plan si va lasa loc doar scenariului pesimist prezentat mai sus. Practic, marirea deficitului si restul de masuri fiscale (precum relaxarea taxelor, legea salarizarii etc) au toate sansele sa blocheze activarea clauzei de reforma structurala si toata planificarea optimista din MasterPlan nu va putea fi aplicata.

Alte surse au precizat ca singura sansa in cadrul ce se prefigureaza este ca efectele noului cod fiscal sa se faca simtite pana in 2017, anul cand teoretic ar trebui sa inceapa aplicarea derogarii de 0,5% din PIB. In plus, pe langa noul cod fiscal, masurile de relaxare fiscala ar trebui aplicate cu viziune pentru a nu impovara si ele situatia deficitului, mai spun sursele.

Desi nu exista un document oficial, clar si concis cu ce impact asupra deficitului va avea aplicarea Noului Cod Fiscal (sau a legii salarizarii, sau cresterile de salarii in armata, sau reintroducerea pensiilor speciali pentru diferite categorii largi de bugetari, sau relaxarea taxelor etc) pe urmatorii ani, ministrul Eugen Teodorovici sustine ca deficitul bugetar pe 2016 se va duce la 2,8-2,9% din PIB, foarte aproape de pragul de 3% a carui depasire inseamna intrarea in procedura de deficit excesiv si cu mult peste tinta de 1,2% asumata. Teodorovici crede ca va fi doar o depasire temporara a tintei asumate, insa – din nou – prognozele oficiale si exacte lipsesc din dezbatere.

Pe de alta parte, Consiliul fiscal a publicat propria sa estimare a impactului asupra deficitului pe care masurile fiscale pe care guvernul le are in vedere le-ar putea avea (SURSA ).

Deficit rezultat doar plin aplicarea Noului Cod Fiscal:

2016: – 3,2% deficit
2017: – 2,7% deficit
2018: – 2,2% deficit

Deficit Cod Fiscal+ cresteri salarii + majorare cheltuieli aparare:

2016: – 4,6% deficit
2017: – 5% deficit
2018: – 4,5% deficit”

Clauza de reforma structurala „trebuie sa pastreze o marja de siguranta adecvata care sa asigure respectarea valorii de referinta de 3 % din PIB a deficitului”

Potrivit indrumarilor din documentele comisiei europene, clauza de reforma structurala si derogarea sa de 0,5% din PIB reprezinta practic o abatere temporara de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) sau de la traiectoria de ajustare bugetara in vederea atingerii acestuia. Cu toate acestea, „trebuie sa se pastreze o marja de siguranta adecvata care sa asigure respectarea valorii de referinta de 3 % din PIB a deficitului (n. valorile de referinta stabilite in Tratatul de la Maastrich). MTO ar trebui sa fie realizat in termen de patru ani de la activarea clauzei”.

Consilier prezidential: „Cand devierea de la MTO este mai mare de 1,5% in termeni structurali, clauza de flexibilitate bugetara nu mai poate fi activata”

Consilierul prezidential Cosmin Marinescu a declarat pentru HotNews.ro ca, pentru a fi activata clauza de reforma structurala e nevoia de reforme, masuri si termene bine definite de catre autoritati, lucru ce nu s-a intamplat pana acum.

„Legat de clauza de flexibilitate invocata, de 0,5% din PIB, trebuie inteles ca aceasta nu poate fi accesata oricum, la libera discretie a statelor membre. Clauza privind reformele structurale ofera o anumita flexibilitate Pactului de Stabilitate si Crestere, insa accesarea acesteia necesita pregatiri consistente, o lista clara de reforme structurale, masuri si termene bine definite si credibile. Deocamdata Guvernul nu a prezentat un astfel de plan, deci invocarea clauzei de 0,5% trebuie pusa sub un foarte serios semn de intrebare”, este de parere consilierul prezidential.

„In plus, mai trebuie sa se cunoasca si faptul ca, atunci cand devierea de la MTO [n. 1% in 2016 in cazul Romaniei] este mai mare de 1,5% in termeni structurali, clauza de flexibilitate bugetara nu mai poate fi activata. Iar in contextul masurilor Codului fiscal, situatia bugetara este foarte aproape de acest prag maxim al devierii permise”, mai sustine Marinescu.

Scenariul pesimist – Proiecte noi: 116 km de autostrada si 290 km de drum expres

Scenariul in care clauza de reforma structurala nu va fi acceptata, Romania se va baza doar pe banii proprii si fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020. Asta va insemna un numar mai mic de proiecte ce vor fi implementate: 8 proiecte pe rutier pe FC si 25 pe FEDR.

Ce mari proiecte rutiere ar putea implementa Romania pana in 2020, fara clauza de reforma structurala:

– Autostrazi noi: Sibiu – Pitesti (116km)
– Drumuri expres: Centura de Sud a Capitalei la 4 benzi (35 km), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau (246 km), legatura A3 – Aeroportul Henri Coanda (9km)
– Trei drumuri TransRegio (233 km)

Scenariul optimist – Proiecte noi: 823 km de autostrada si 371 km de drum expres

„[…] scenariul se bazeaza pe obtinerea de surse de finantare suplimentare de catre Romania, in special din imprumuturi publice contractate conform legii, dupa activarea clauzei de reforma structurala in domeniul transporturilor si obtinerea unei devieri de la tinta de deficit bugetar de 0,5% din PIB, incepand cu anul 2017 pentru o perioada de 4 ani consecutiv, respectiv pana in anul 2020. Valoarea surselor de finantare suplimentare care urmeaza a fi obtinute prin activarea clauzei de reforma structurala in domeniul transporturilor este de aproximativ 8,324 mld euro, pentru o perioada de 4 ani”, se arata la pagina 626 a MPGT-ului.

Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare si imprumuturi externe, Romania ar urma sa deruleze in urmatorii cinci ani 18 proiecte de infrastructura rutiera prin Fondul de Coeziune (FC) si alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR).

Ce mari proiecte rutiere ar putea implementa Romania pana in 2020, daca ar fi aprobata clauza de reforma structurala:

– Autostrazi noi: Sibiu – Pitesti (116 km), Comarnic – Brasov (58 km), Sibiu – Brasov (120 km), Tg Neamt – Pascani – Iasi (135 km), Nadaselu – Suplacu de Barcau cu legatura Bors si Oradea (168 km), Pitesti-Craiova (124 km) si A0 (Inelul Bucurestiului) la nivel „half-profile” (102 km)

– Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei la 4 benzi (35 km), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau-Pascani (327 km), legatura A3 – Aeroportul Henri Coanda (9 km)

– Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio (350 km), sapte variante de ocolire (76,2 km) si drumul expres Constanta – Tulcea – Braila, la pachet cu podul peste Dunare (187 km)

Materialul a fost publicat de Hotnews.ro

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Nici un raspuns pentru "Politica fiscala a guvernului Ponta risca sa dea peste cap tot programul strategic de autostrazi"


    Ai o parere despre subiectul de mai sus?

    Poti folosi cod HTML