Iata cum am scapat printre degete 317 milioane de euro pentru autostrada

Postat pe 16 ianuarie 2015

Firmele insolvente şi falimentare din Iaşi au prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu peste 1,43 miliarde lei (317 milioane euro), pentru o mare parte din această sumă existând şanse foarte mici de recuperare. Din aceste arierate s-ar putea construi peste 60 de kilometri din autostrada Iaşi – Târgu Mureş, potrivit standardeor de cost pe kilometru ale Minsiterului Transporturilor, 16 pasaje „Octav Băncilă’ sau 17 similare pasajului „Mihai Eminescu”. La Administraţia Judeţeană de Finanţe Publice (AJFP), aceste sume datorate de firmele intrate în insolvenţă figurează ca arierate nerecuperabile, tocmai pentru că procedura de recuperare a datoriilor şi de îndestulare a creditorilor este una greoaie şi de durată.

Cine este în fruntea topului

Spre exemplu, doar cele mai mari trei datorii la bugetul de stat dintre firmele aflate în insolvenţă valorează circa 75 milioane euro. „Ziarul de Iaşi” a solicitat AJFP Iaşi un top al primelor trei companii falimentare după cuantumul datoriei la bugetul de stat şi codul CAEN al societăţii. Coroborând cele două tipuri de date, rezultă că cea mai mare datorie la bugetul de stat dintre firmele ieşene îi revine companiei SC Construcţii Feroviare Moldova SA, cu 149 miliane lei. Firma SC CF Moldova, unde acţionar majoritar este statul, a intrat în insolvenţă pe 5 iulie 2012, când administrator judiciar este Eurobusiness LRJ SPRL, condus de Eduard Pascal, iar administrator special este Paul Butnariu, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. „Întrucât valoarea creanţelor neîncasate cu vechime mai mare de doi ani este foarte mare, iar sumele neîncasate sunt din perioada 2000-2012, nu am putut identifica exact sumele care îndeplinesc condiţiile de prescriere. (…) Fără a modifica opinia noastră, dorim să atragem atenţia asupra următoarelor: obligaţiile la bugete şi fonduri sunt foarte mari, ele generează dobânzi şi penalităţi, creşterea gradului de îndatorare, capitaluri proprii negative, fenomene care pot conduce la imposibilitatea respectării principiului continuităţii activităţii”, se arată în concluziile unui audit efectuat de un auditor individual la finele anului 2012, prin care se arăta că falimentul firmei este inevitabil. Potrivi mfinanţe.ro, în 2013, firma a derulat afaceri de 4,5 milioane lei, dar a înregistrat pierderi de 10,5 milioane lei.

Statul prejudiciat de stat

Pe locul secund în acest top se situează fosta companie de termoficare a municipiului aflată în subordinea Primăriei Iaşi, SC Centrala Electrică de Termoficare (CET) SA, cu datorii totale la bugetul de stat în valoare de 141 milioane lei. După intrarea în insolvenţă, administratorul judiciar al firmei, Management Reorganizare Lichidare, prin Corneliu Mititelu, a dorit ca societatea să treacă printr-o perioadă de reorganizare, însă planul i-a fost respins de judecătorul sindic, motiv pentru care a intrat în faliment în luna martie a anului trecut. În aceeaşi situaţie se află şi ocupanta locului trei, SC Terom SA, fostul Combinat de Fibre Sintetice din perioada comunistă. În acest caz, devalizatorii întreprinderii au lăsat o povară de peste 10 milioane de euro bugetului de stat, sumă care cu greu va fi recuperată. Fraţii sirieni Nanaa au fugit din ţară, fosta directoare comercială Viorica Zlate şi fiul ei încă se îmbogăţesc de la an la an de pe urma activelor dobândite de la Terom, în timp ce magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au dat încă o sentinţă la dosarul în care cei amintiţi sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional. „Din experienţă vă spun că majoritatea acestor sume sunt pierdute şi grevează bugetul general consolidat al statului. Situaţia nu este prezentă doar la Iaşi, în toată ţara se întâmplă la fel, iar statul este cel care iese cel mai şifonat. Fiscul va cere răspunderea personală a celor care au prejudiciat bugetul de stat, dar numai după ce nu vor mai fi active de vânzare şi societatea nu va mai avea activitate. Însă vorbim de proceduri greoaie şi care vor dura, dar acestea sunt condiţiile impuse de legislaţie”, ne-a explicat un reprezentant al AJFP Iaşi.

Material publicat de Ziarul de Iasi.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Nici un raspuns pentru "Iata cum am scapat printre degete 317 milioane de euro pentru autostrada"


    Ai o parere despre subiectul de mai sus?

    Poti folosi cod HTML