Drumurile ne fac necompetitivi: Constructorii de autostrazi, mai inceti decat un melc. Ce inseamna „lucrarile incep luni” pentru un sef de la Drumuri

Postat pe 9 iunie 2015

Romania este tara cu cei mai putini kilometri de autostrada din Europa. Si nu da semne ca isi va reveni prea curand. Rand pe rand, politicienii au venit cu promisiuni. Fiecare a promis cat l-a lasat inima. Niciunul nu s-a tinut de cuvant. Si nimeni n-a fost vreodata tras la raspundere pentru incompetenta. S-au schimbat unul pe altul in functii dar de pe scena n-au disparut.

Am avut 2,5 miliarde de euro pentru autostrazi

Intre 2007-2013, Romania a avut la dispozitie din fondurile de coeziune 2 miliarde si jumatate de euro pentru drumuri. Adica am fi putut construi cu acesti bani, o data pentru totdeauna, autostrada Sibiu – Pitesti. Bani puteau fi atrasi si din alte surse. Acum, actualul ministru al Transporturilor se lauda cu o absorbtie record. Am atras putin peste jumatate din fondurile avute la dispozitie. Finantarea se va termina insa la sfarsitul anului si multe proiecte vor ramane neterminate si bani multi se vor intoarce la Uniune. In plus, inca din 2013 trebuia sa avem planurile gata pentru noua transa de finatare, 2014-2020. Nu le avem nici acum.

Un melc parcurge intr-o ora 3 metri. Asta ineamna ca intr-o zi parcurge 72 metri. In 22 de ani ar parcurge 587 de km, mult peste ce au construit drumarii nostri. In 25 de ani am construit putin peste 550 de km de autostrada. Suntem inca sub viteza melcului in construirea autostrazilor iar asta ne izoleaza de restul lumii.

Valentin Stoica este directorul unei companii care proiecteaza drumuri. Povesteste despre vecinii din Polonia, care deja construiesc acum cu bani din noua transa de finantare 2014-2020. „Polonia are 40 de segmente de autostrada in executie. In constructie. Noi nu avem nici studiile de fezabilitate pornite.” Prin urmare, n-avem sanse ca in urmatorul an sa pornim construirea unei noi autostrazi. In timp ce noi am tot facut proiecte, Ungaria a ajuns la 1.400 de km de autostrada iar Polonia la 1.550. Autostrazi construite din fonduri europene.

Traversarea Romaniei, o aventura

Acum 4 ani, am facut un experiment. Cat iti ia sa traversezi Romania de la un capat la altul, pornind de langa mare. Am plecat de langa malul marii si am traversat Romania la volan pana la granita cu Ungaria, la Nadlac. Am parcurs 900 de kilometri in 16 ore si 55 de minute cu o viteza medie de 51 de kilometri pe ora. Ore bune s-au pierdut doar cu ocolirea Capitalei.

Pe hartie, la ministerul Transporturilor, Bucurestiul are nu o centura, ci doua. Una mai mai mare, alta mai mica. In teren, era dezastru acum 4 ani si asa e si acum. Narcis Neaga este de 2 ani directorul Companiei Nationale Dumuri si Autostrazi, institutie care conform statului se ocupa de gestionarea, intretinerea si construirea de noi drumuri si autostrazi. Pentru centura de sud, domnul Neaga n-a facut nimic. Se mira cum mai pot circula oamenii pe acolo. Pentru ca nu stapaneste subiectul l-a desemnat pe Stefan Ionita sa vorbeasca.

Drumurile ne fac necompetitivi

Stefan Ionita, director implementare proiecte drumuri nationale si poduri: „Inca din 2008, pentru centura de sud a Capitalei s-au semnat contracte cu 4 firme pentru extinderea drumului la doua benzi pe sensul de mers. Toate cele 4 firme s-au apucat sa ridice o bordura de beton care se vede si acum pe toata centura. 58 de milioane de lei a platit compania pentru aceasta bordura si alte cateva reparatii care acum nu se mai vad. In 2009 n-au mai fost bani si lucrarile s-au oprit si oprite au ramas pana acum.” Seful lui Ionita il contrazice. Centura era prevazuta sa se faca din bani europeni. Nu s-a facut.

Dragos Anastasiu, reprezentant al transportatorilor din Romania, care se vaita de pierderi zilnice din cauza drumurilor. „Time is money cum se spune. Daca viteza noastra de deplasare e de 40 de km la ora, spre deosebire de alte tari unde avem 80, suntem la jumatatea eficientei din alte parti. Avem 3 zone de pierdere: reparatiile, consumul si timpul, care te scot practic din piata europeana. N-ai nicio sansa sa fi competitiv”.

Documentatia, principala realizare a drumarilor

La intrarea in Domnesti se formeaza cele mai mari cozi de pe centura, intinse pe kilometri. Aici trebuia de mult construit un pod. In 2011 inca mai era in picioare un panou care anunta ridicarea unui pod cu fonduri europene. Nu s-a intamplat iar banii au ramas la Uniune. Directorul Ionita nu crede, pentru ca e doar de un an in functie. Nu cunoaste ce au facut inaintasii lui si acum a luat lucrurile de la zero. Asta e regula deja in toate ministerele. Adusi in functii pe criterii politice, directorii sunt schimbati inainte de a se apuca de treaba. Si fiecare porneste totul de la zero.

Directorul spune ca a lucrat 4-5 luni la documentatie. Documentatii au facut si inaintasii sai. Dar nu s-a intamplat nimic. In 2014 au fost reziliate contractele cu firmele care ar fi trebuit sa construiasca centura, la 6 ani de la semnare. Timp in care nu s-a construit nimic. Acum compania va plati daune respectivelor firme pentru ca le-a tinut incurcate atata vreme. Alte milioane de euro.

Se fac hartii si proceduri pentru angajarea unui nou constructor. Procedurile greoaie si regulile incalcite ne-au tinut ani de zile pe loc. Iar angajatii companiei se multumesc sa le respecte cu strictete, fara sa ceara sau sa gandeasca schimbarea lor. Situatia de pe centura Capitalei poate fi cel mai bun exemplu. Abia in luna august lucrarilor pentru centura vor fi scoase la licitatie. Apoi, timp de 50 de zile, Compania va astepta ofertele constructorilor. Dupa care in alte 50 de zile le va analiza.

Lucrarile incep luni, dar nu se stie care luni

De gropile de pe centura raspunde un alt director. Florin Dascalu – director departamentul de intretinere drumuri si poduri. De ani de zile ocupa acest acest scaun, cu mici intreruperi in functie de schimbarile politice. In 2011, directorul Companiei din acea vreme, Daniela Draghia il acuza pe Dascalu de mai multe nereguli.L-a dat in judecata, dar Dascalu a castigat. Stie prea bine situatia de pe centura. Ani la rand acolo nu s-a pus o roaba de astfalt. Spune insa ca „saptamana viitoare incepe lucrarea cu sectorul cuprins intre DN 5 si DN 6, intre Jilava si Bragadiru”. Era vineri, 8 mai. Si a inceput o demonstratie despre cum se lucreaza pe drumurile noastre. O saptamana mai tarziu, pe 15 mai m-am intors pe centura. Lucrarile nu au inceput. „Luni o sa inceapa”, spune directorul Dascalu. Prin urmare, intr-o alta luni. Si ca sa ne convinga a dat si niste telefoane.

Este luni dimineata, 18 mai, ziua in care conform promisiunii directorului Dascalu, aici trebuia sa se lucreze. Dar nu e niciun muncitor. Directorul spune ca nu au inceput deoarece „constructorul nu are pregatita semnalizarea: dar ca incepe asta seara la ora 9. Pentru neinceperea lucrarilor, directorul a dat si sanctiuni: avertizare scrisa pentru mai multi directori. Si atat.”

Luni, aproape de miezul noptii, printr-un nor gros de praf, printre tiruri directorul Dascalu si-a scos subalternii pe centura pentru a ne dovedi o mare realizare: in sfarsit se lucreaza. Pe aici nu s-a mai turnat astfalt de mai bine de 10 ani. In fata camerei, directorul sustine insa ca e o lucrare de intretinere curenta. E contrazis insa de unul dintre subalterni, care spune ca din 2003 nu s-a mai turnat niciun covor asfaltic.

Sursa materialului: Romaniateiubesc.stirileprotv.ro

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Nici un raspuns pentru "Drumurile ne fac necompetitivi: Constructorii de autostrazi, mai inceti decat un melc. Ce inseamna „lucrarile incep luni” pentru un sef de la Drumuri"


    Ai o parere despre subiectul de mai sus?

    Poti folosi cod HTML