Constructorii, despre compania de drumuri: E complet ruptă de realitate. „Tot sistemul trebuie schimbat, CNADNR nu dă dovadă de altceva decât de incompetenţă“

Postat pe 23 iulie 2015

Valoarea facturilor achitate în primul semestru de CNADNR, doar 830 de milioane de lei dintr-un disponibil anual de circa 6 miliarde de lei, a scos la iveală ineficienţa companiei de a cheltui banii pe care îi are la dispoziţie, cu impact negativ direct asupra industriei construcţiilor şi a economiei româneşti.
De altfel, sumele „modeste“ cheltuite în primul semestru de CNADNR, unul dintre principalii furnizori de lucrări de construcţii din România, s-au revăzut şi în evoluţia lucrărilor: construcţiile inginereşti (de infrastructură) au crescut modest în primele cinci luni ale anului, cu doar 0,3%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Este un semnal de alarmă pentru toate autorităţile, de la premier la miniştrii de sector şi toţi cei de care depinde alocarea de fonduri. Dacă se continuă cu acest ritm de alocare (la CNADNR – n.red.), firmele de construcţii, de la cele mari la cele mijlocii şi mici, vor suferi profund. Vor fi extrem de puţini constructori români care vor rezista până în primăvară, iar efectele vor fi dramatice. Este ca la un cutremur, la un cataclism: iniţial apar efecte mici, după, în cascadă, acestea se vor accentua“, afirmă Răzvan Niculescu-Aron, prim-vice­­preşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). În industria con­strucţiilor lucrează circa 350.000 de angajaţi. Din lista celor mai bine plătiţi constructori de către CNADNR în primul semestru au dispărut multe firme româneşti, iar cele străine, deşi sunt încă prezente pe lista furnizorilor de servicii sau de lucrări, au primit în primul semestru cel mult 50-60 mil. lei de căciulă. Spre exemplu, Spedition UMB, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care anul trecut era cel mai bine plătit drumar, cu 583 de milioane de lei, a încasat în prima jumătate a anului „doar“ 7 milioane de lei pentru reabilitarea unor drumuri naţionale şi servicii de întreţinere a şoselelor pe timp de iarnă.

„Această situaţie nu face altceva decât să scoată de pe piaţă firme de construcţii sau de proiectare. E o prăpastie fantastică între modul în care se comportă compania şi realitatea din teren. Tot sistemul, toată gândirea trebuie schimbate la CNADNR, pentru că nu dau dovadă de altceva decât de incompetenţă“, afirmă Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

CNADNR, o companie cu peste 6.000 de angajaţi, are pe mână anul acesta un buget de aproape 6 miliarde de lei, adică circa o cincime din întreaga piaţă a construcţiilor de pe plan local. În ciuda bugetelor anuale de mari dimensiuni, România are în prezent doar puţin peste 700 de kilometri de autostrăzi.

„Să punem oameni capabili şi ingineri, să nu lăsăm totul pe seama economiştilor şi juriştilor. Dl. Rus (fostul ministru al transporturilor – n.red.) spunea că şi ministerul, şi companiile din subordine trebuie conduse ca o firmă privată. Nu poţi conduce o firmă de stat ca pe una privată atât timp cât ai numai blocaje şi oprelişti“, mai spune Boţu.

Cum explică şeful CNADNR că a cheltuit doar 830 mil. lei în S1: grosul plăţilor se face spre sfârşitul anului

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, afirmă că instituţia pe care o conduce realizează cea mai mare parte a plăţilor către furnizorii săi în a doua jumătate a anului, în contextul în care în prima parte a anului lucrările de construcţii încep abia odată cu venirea primăverii, iar plăţile se fac după 2-3 luni, astfel că nu pot fi contabilizate în primul semestru.

„Pe şantiere încep lucrările în general abia după 15 martie, iar plăţile se fac în medie la 60-90 de zile, astfel că grosul plăţilor se va vedea abia în a doua parte a anului, în special în noiembrie-decembrie“, a spus Neaga pentru ZF.

Cu alte cuvinte, CNADNR mai are la dispoziţie un semestru pentru a cheltui restul de bani pe care îi are la dispoziţie în acest an. În total, CNADNR are un buget de investiţii de circa 6 miliarde de lei în 2015, iar în primul semestru a cheltuit doar 830 de milioane de lei, adică 15% din acest buget. Facturile achitate au reprezentat în special lucrări de întreţinere a şoselelor, dar şi plata pentru sarea industrială pentru deszăpezire.

Potrivit datelor transmise de CNADNR şi publicate în ediţia de ieri a ZF, cei mai bine plătiţi 30 de furnizori ai companiei de drumuri au încasat în primul semestru circa 500 de milioane de lei.

Spre comparaţie, anul trecut cele mai bine plătite 30 de companii au încasat în primul semestru de la CNADNR circa 280 de milioane de euro (1,2 miliarde de lei), adică de 2,4 ori mai mult decât în 2015, în timp ce în primele şase luni din 2013, top 30 de plăţi realizate de compania de drumuri contabilizau 750 de milioane de euro (3,3 miliarde de lei), adică de 6,6 ori mai mult comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2015, arată calculele ZF pe baza datelor transmise în ultimii ani de CNADNR.

„Noi avem banii, constructorii lucrează, fac dovada lucrărilor şi apoi sunt plătiţi. Există unele proiecte care au fost semnate anul acesta, dar pentru care nu s-a dat încă avansul“, mai spune Neaga.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2015

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Nici un raspuns pentru "Constructorii, despre compania de drumuri: E complet ruptă de realitate. „Tot sistemul trebuie schimbat, CNADNR nu dă dovadă de altceva decât de incompetenţă“"


    Ai o parere despre subiectul de mai sus?

    Poti folosi cod HTML