Comisia Europeană a aprobat Masterplanul de Transport. Nici acum nu se știe dacă Iașul are autostradă

Postat pe 28 iulie 2015

Comisia Europeana a acceptat varianta finala si revizuita a Master Planului General de Transport (MPGT), impreuna cu documentele – cheie ce stabilesc proiectele prioritare si calendarul de realizare, a anuntat joi Ministerul Transporturilor. Pe langa mici modificari – autostrada de la Bacau la Pascani transformata in Drum expres, Inelul de autostrada a Capitalei facut pe partea de nord initial ca „half-profile” si extinderea la 3 benzi pe sens a autostrazii Bucuresti-Pitesti, documentul aduce o informatie cruciala care, practic, imparte strategia in doua scenarii: unul optimist, in care pana in 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrazi si drumurile expres din plan, si altul pesimist in care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate si a lipsei de reforma, abia daca se va reusi terminarea autostrazii Sibiu-Pitesti si a celor cateva autostrazi deja incepute.

Comisia Europeana a acceptat MasterPlanul, dar cu doua variante de implementare a proiectelor

Master Planul General de Transport – documentul strategic ce defineste si prioritizeaza investitiile in infrastructura Romaniei pe urmatorii 15 ani – a fost acceptat in varianta finala de catre Comisia Europeana, informeaza Ministerul Transporturilor intr-un comunicat remis HotNews.ro.Autoritatile amintesc ca pe 10 Iulie 2015 Comisia Europeana a aprobat Programul Operational Infrastructura Mare (POIM), documentul programatic pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile in perioada 2014-2020 in sectoarele de transport, mediu si energie, si ca aceasta aprobare s-a datorat si elaborarii documentului final al Master Planului General de Transport (MPGT) fata de care Comisia Europeana nu a mai avut comentarii. „De altfel, declaratia doamnei Corina Cretu, Comisar european pe probleme de politica regionala, la festivitatea de semnare a programului a consfintit acceptul Comisiei Europene pentru Master Planul General de Transport”, noteaza MT.
Potrivit noului ministru, Iulian Matache, lipsa unei stabilitati strategice si a unei prioritizari clare a investitiilor in trecut au dus la rezultate care nu au fost multumitoare si „multe resurse si oportunitati au fost pierdute datorita nerealizarii complete sau realizarii la calitate inferioara a infrastructurii si serviciilor de transport”.

„Clauza de reforma structurala” – elementul crucial de care depinde infrastructura rutiera pe urmatorii 15 ani: Scenariul OPTIMIST vs scenariul PESIMISTIn varianta finala, dupa discutiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legata de un aspect crucial si imparte, practic, Master Planul in doua mari scenarii:

– Un scenariu pesimist in care Romania va face mai putine proiecte, bazandu-se doar pe banii europeni si cofinantarile nationale

– Un scenariu optimist in care Romania sa faca mult mai multe proiecte, accesand imprumuturi externe care sa completeze fondurile existente.

Conditia – cheie pentru acest ultim scenariu este ca oficialii Comisiei Europene sa aprobe in cazul Romaniei o asa numita clauza de reforma structurala, adica derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani incapand cu 2017, insa pentru ca acest lucru sa se intample e nevoie de responsabilitate si actiune din partea autoritatilor romane in viitor imediat.

De precizat ca cele doua scenarii, cu sau fara clauza de reforma structurala, afecteaza in principal componenta rutiera, componenta pe care se pune cel mai mare accent in Master Plan, cel putin pe urmatorii cinci ani.Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operationala din 2017, asa cum doresc oficialii romani de la Transporturi, „clauza de reforma structurala” presupune reforme majore in sistem, care sa aiba efecte bugetare pozitive directe pe termen lung si care trebuie puse in aplicare pe deplin.

Totul insa intr-un cadru financiar bine stabilit si fara cresteri nesustenabile de deficit precum cele preconizate odata cu adoptarea Noului Cod Fiscal si a masurilor de taiere a taxelor si crestere a salariilor.In varianta optimista, in care Comisia Europeana ar activa clauza de reforma structurala pentru Romania incepand cu anul 2017, tara noastra ar putea accesa imprumuturi externe de circa 8 miliarde de euro care sa completeze fondurile europene si bugetare la dispozitie pentru infrastructura rutiera pana in 2020. „[…] scenariul se bazeaza pe obtinerea de surse de finantare suplimentare de catre Romania, in special din imprumuturi publice contractate conform legii, dupa activarea clauzei de reforma structurala in domeniul transporturilor si obtinerea unei devieri de la tinta de deficit bugetar de 0,5% din PIB, incepand cu anul 2017 pentru o perioada de 4 ani consecutiv, respectiv pana in anul 2020. Valoarea surselor de finantare suplimentare care urmeaza a fi obtinute prin activarea clauzei de reforma structurala in domeniul transporturilor este de aproximativ 8,324 mld euro, pentru o perioada de 4 ani”, se arata la pagina 626 a MPGT-ului.

Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare si imprumuturi externe, Romania ar urma sa deruleze in urmatorii cinci ani 18 proiecte de infrastructura rutiera prin Fondul de Coeziune (FC) si alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR).

In acest scenariu optimist, in care Romaniei i-ar fi aprobata clauza de reforma structurala si derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea urmatoarelor proiecte:

– Autostrazi: Sibiu – Pitesti, Comarnic – Brasov, Sibiu – Brasov, Tg Neamt – Pascani – Iasi, Nadaselu – Suplacu de Barcau (Bors si Oradea), Pitesti-Craiova si A0 (Inelul Bucurestiului) la nivel „half-profile”

– Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau-Pascani, legatura A3 – Aeroportul Henri Coanda

– Finalizarea tuturor autostrazilor si drumurilor incepute in prezent, dar intarziate si neterminate la termen.

– Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, sapte variante de ocolire si drumul expres Constanta – Tulcea – Braila, la pachet cu podul peste Dunare.

In varianta pesimista, scenariul in care clauza de reforma structurala nu va fi acceptata, Romania se va baza doar pe banii proprii si fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020. Asta va insemna un numar mai mic de proiecte ce vor fi implementate: 8 proiecte pe rutier pe FC si 25 pe FEDR.

Mai exact, in ce priveste autostrazile, in urmatorii cinci ani ar urma sa fie finalizat ce s-a inceput in trecut si nu s-a terminat inca (Lugoj-Deva, Sebes – Turda, C. Turzii – Targu Mures) si se va face doar autostrada Sibiu – Pitesti ca proiect nou. La asta se mai adauga si drumul expres Ploiesti-Buzau-Bacau si centura sud a Capitalei. Chiar si asa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indica un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit de undeva…

Ce proiecte au suferit modificari fata de ultima varianta a Master PlanuluiFata de varianta trimisa in luna mai la Comisia Europeana, actuala varianta agreata cu expertii europeni adeuce si cateva mici modificari in ceea ce priveste cateva dintre proiecte. Una din cele mai mari modificari o sufera autostrada Bacau – Pascani ce, in varianta finala a documentului strategic, a fost transformata in drum expres. O alta modificare vizeaa Inelul de autostrada a Capitalei, un proiect de 100 de km in jurul Bucurestiul ce ar costa circa 1,3 miliarde de euro. Initial proiectul era programat dupa anul 2020, insa impinsi de nevoia de a rezolva cat de mult se poate problema traficului din jurul Capitalei, autoritatile au gasit o solutie prin care A0 sa fie realizat initial, pana in 2020, macar pe jumatate.

Sursa de documentare: Hotnews.ro

Materialul a fost preluat din Agenda de Iasi

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Nici un raspuns pentru "Comisia Europeană a aprobat Masterplanul de Transport. Nici acum nu se știe dacă Iașul are autostradă"


    Ai o parere despre subiectul de mai sus?

    Poti folosi cod HTML