CNADNR, un mamut cu 6.000 de angajati care nu poate astupa singur nici gropile

Postat pe 26 martie 2015

Deşi are 6.000 de salariaţi, dintre care jumătate muncitori, CNADNR nu repară nici măcar gropile fără să facă licitaţie publică.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu un buget de 1,5 mld. euro anul trecut, adică circa o cincime din întreaga piaţă locală a construcţiilor, este şi cel mai mare jucător din această industrie din perspectiva numărului de angajaţi.

Cu circa 6.000 de salariaţi, dintre care aproape jumătate sunt muncitori, CNADNR depăseşte constructori precum Hidroconstrucţia, care avea circa 3.500 de angajaţi în 2013, cel mai recent an pentru care există informaţii publice la Ministerul Finanţelor.

Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România. Exemple sunt podul de la Giurgiu-Ruse sau Auto­stra­da Soarelui între Bucureşti şi Fundulea, unde CNADNR s-a aflat în postura de a face licitaţii pentru repararea integrală a carosabilalului, pe care au apărut o serie de cratere.

Dacă ar construi sau reabilita drumuri în regie proprie, CNADNR ar economisi mai mult timp în realizarea proiectelor.

În 2013 spre exemplu, licitaţii de aproape un miliard de euro pentru construcţia a 100 de kilometri au fost întârziate cu mai bine de nouă luni, cât a durat perioada de desemnare a unor câştigători.

Mai mult, realizarea proiectelor de construcţii în mod direct de către CNADNR ar putea aduce şi o reducere a costurilor, pentru că beneficiarul unei lucrări ar fi acelaşi cu antreprenorul acesteia, ceea ce înseamnă că s-ar urmări o optimizare a costurilor, potrivit informaţiilor ZF.

„Compania de drumuri trebuie reorganizată astfel încât centrul de greutate să treacă către direcţiile regionale. Ar trebui ca tot ce înseamnă mici interven­ţii, întreţineri zilnice să se facă, atât partea de proiectare, cât şi cea de execu­ţie, de direcţiile regionale şi SDN-uri (sec­ţii drumuri naţionale – n.red.)“, spune Ni­co­lae Boţu, profesor în cadrul Fa­cul­tăţii de Construcţii şi Instalaţii al Uni­ver­si­tăţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

De altfel, situaţia CNADNR a fost sesizată recent şi de ministrul transporturilor Ioan Rus, care a arătat că această companie ar trebui să fie un „jucător mare“ în piaţa cons­trucţiilor, dar în schimb funcţionează mai degrabă ca un intermediar între bugetul statului şi diverşi constructori privaţi. În acest sens, Rus a spus că este necesară o reevaluare „foarte solidă“ a activităţii CNADNR.

„Acum sunt 6.000 de oameni, dar mulţi sunt în plus şi nu pot fi folosiţi în condiţii optime.

A fost o perioadă acum câţiva ani în care s-a încercat externalizarea a tot ceea ce făcea compania de drumuri. Acum se încearcă readucerea anumitor activităţi în cadrul companiei, să nu mai stăm cu mâna întinsă. Este extrem de clar ce ar trebui făcut, mai greu este însă de pus în practică“, spune Nicolae Boţu.

Mai mult, anul acesta CNADNR va mai angaja circa 500 de salariaţi. Potrivit Mediafax, CNADNR a argumentat nece­sitatea posturilor noi prin extinderea sistemului informatic de emitere şi gestiune a rovinietei, dar şi prin redimensionarea activităţii la nivelul direcţiilor regionale şi înfiinţarea unor secţii de autostrăzi având în componenţă centre de întreţinere şi coordonare.

Cu doar 700 de kilometri de autostrăzi în prezent, România s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de întârzieri în construcţia de drumuri, uneori din cauze care nu au ţinut de CNADNR.

Pentru mai multe informații, vă recomandăm să accesați Ziarul Financiar.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Nici un raspuns pentru "CNADNR, un mamut cu 6.000 de angajati care nu poate astupa singur nici gropile"


    Ai o parere despre subiectul de mai sus?

    Poti folosi cod HTML